Ma gandesc la oameni si la felul lor de a fi. Sunt atatea tipologii. Oamenii care ti se baga in suflet, trec peste tine, scotocesc prin ce unghere apuca si te barfesc de nu te vezi. Apoi, cei fazi, care vorbesc despre tot ce vrei si ce nu vrei, vorbesc dar numai asta e de ei, nu simt nimic din tot ce povestesc. Cei care par ca n-au absolut nici o problema cand de fapt mintea lor planuiesc mii si mii de planuri si urzeli … psycho. Exista si oameni buni, cu suflet mare .. nu prea multi cei drept, dar exista. Stati linistiti ca nu ma numar printre ei.
Ajung la cei reci, care nu sar pe tine, nu ti se baga in suflet, daca vii si ceri ceva te ajuta dar atat. Nothing special. Nothing extraordinary. Nu-ti sar in gat. Stau acolo la locul lor, in banca lor, fara sa dea impresia ca observa ceva desi totusi o fac. Ei, aici e dilema mea. Sau poate ca doar depinde de la persoana la persoana. Ce-i cu observatul asta, tacit ?? de parca am trai printre hiene … din cand in cand vezi una cu gatul ridicat spre tine dar care totusi nu se oboseste sa se ridice de tot. Al dreacului de enervant.
In fine, sa va feriti de mine. A doua oara cand mai vad asa ceva, o sa-mi stea in cap 2 variante : fie va trantesc o privire atat de inghetata ca o sa va lipsiti a doua oara fie vin la voi si va zic verbal ceva care o sa va doara. Asta ca sa vedeti ca inca ma obosesc sa ma ridic si sa tin piept anumitor … imaturitati ??
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
fight,fight, fight! vreau sa vad sange (pe cealalta persoana, evident) si vreau sa-mi povestesti cu lux de amanunte:P
ReplyDeletei will, i will my dear :)
ReplyDelete